Simpozionul

,, Soluţii tehnologice noi de cultivare a plantelor pe solurile nisipoase’’

16 iulie 2015

Aceasta manifestare a fost organizata cu scopul de a oferi fermierilor din zona de influenţă a unităţii oferta de seminţe la speciile şi soiurile de plante adaptate la condiţiile de seceta, măsuri tehnologice care să asigure recolte de calitate şi rentabile din punct de vedere economic precum şi consecinţele efectelor climatice extreme .

Au fost prezenti din partea ASAS Bucureşti: preşedinte : prof. dr. Gheorghe Sin , vicepreş. Porf. Dr. Tabăra Valeriu, vicepreş. Porf. Dr. Nicolescu Mihai, prof. dr. Jelev Ioan.

Au participat de asemenea reprezentanţi ai U.S.A.M.V. Bucureşti şi ai Facultăţii de Agricultură şi Horticultură din Craiova, cercetători din cadrul Iinstitutelor şi staţiunilor de cercetare din reţeaua ASAS  iar cei mai multi au fost fermierii care administrează suprafeţe mai mari  precum şi cei cu suprafeţe mai mici, cultivatori de pepeni şi legume care depun eforturi foarte mari pentru a asigura an de an cantităţi foarte însemnate  de pepeni  de cea mai bună calitate recunoscuţi în toată ţara ca „pepeni de Dabuleni”

              Lucrările prezentate:

  1. Soiuri de plante legumicole din patrimoniul CCDCPN Dăbuleni şi oferta de seminţe pentru anii 2016-2018

Autori:Pintilie Ioan,Toma Vasile, Elena Ciuciuc , Mihaela Novac

CCDCPCN Dăbuleni este menţinător a 16 soiuri de specii legumicole : pepeni verzi ( De Dăbuleni, Dulce de Dăbuleni, Oltenia), ardei (Bogdan, Doljan, Lung de Işalniţa, Işalniţa 85 V), fasole de grădină (Işalniţa 43, Iuliana), mazăre de grădină (Işalniţa 60, Adela), praz (Alutus), ridichi de iarnă (Negre Rotunde), spanac (Andrei), tomate (Romec 554j) şi varză albă (Timpurie de Amaradia).

În lucrare sunt prezentate principalele caracteristici morfologice şi agroproductive ale soiurilor de specii legumicole aflate în selecţie conservativă  la CCDCPN Dăbuleni şi oferta de seminţe pentru anii 2016-2018.

  1. Soiuri noi de fasoliţă şi arahide create la CCDCPN Dăbuleni, adaptate condiţiilor aride din sudul Olteniei

                Autori: Milica Dima,  Reta Drăghici, Drăghici I., Marieta Ploae,  Mihaela Croitoru

Fasoliţa şi arahidele sunt specii de  plante  bine adaptate condiţiilor ecologice din zonele cu soluri nisipoase. Pentru promovarea acestor două specii la Centrului de Cercetare-Dezvoltare pentru Cultura Plantelor pe Nisipuri Dăbuleni se fac  cercetări privind creerea de soiuri şi stabilirea  tehnologiilor specifice de cultivare.

Cercetările anterioare privind ameliorarea fasoliţei au permis creerea soiurilor Ofelia şi Aura, iar ultimele cercetări au condus la omologarea în anul 2013 a soiului Aura 26. Acesta  se caracterizează prin rezistenţă la secetă şi la atacul agenţilor patogeni, fiind destinat pentru producţia de boabe, cu utilizare în alimentaţia omului. Este un soi timpuriu, cu o perioadă de vegetaţie de 94 zile, care are nevoie de cca 2044,40C pentru maturare. Talia plantei este de 115,2 cm. Elemente de productivitate ale plantei: 13,0 păstăi/plantă; 12,5 boabe/păstaie; lungimea păstăii de 15,3 cm; bob de culoare  bej cu hil maro roşcat cu un conţinut de 22,9% proteină brută şi 2,6% grăsimi; MMB=188,5 g; potenţial de producţiei de 2935 kg/ha.

Activitatea de creare a soiurilor noi de arahide, cu perioada scurtă de vegetaţie, productive a fost amplificată după anul 1990 la CCDCPN Dăbuleni. Astfel, au fost obţinute  două soiuri de arahide omologate în anul 1997 sub denumirea De Dăbuleni şi Viorica Activitatea de ameliorare a speciei arahide a fost continuată şi s-a materializat prin identificarea unei linii care s-a dovedit tolerantă la secetă, valoroasă din punct de vedere al productivităţii, al timpurietăţii, rezistenţei la boli şi dăunători comparativ cu creaţiile obţinute anterior. Rezultatele obţinute în urma verificării în cadrul reţelei Institutului de Stat pentru Testarea şi Înregistrarea Soiurilor(ISTIS) au condus la omologarea în anul 2014 a soiului Viviana, soi înregistrat în Lista Oficială a Soiurilor de Plante de Cultură din România. Producţia medie de păstăi de 2835 kg/ha obţinută la soiul Viviana a depăşit media mondială(1000 kg/ha păstăi uscate) şi prezintă un randament în boabe mare (80-82%).

  1. Comportarea în colecţia ampelografică a unor soiuri de viţă de vie pentru struguri de masă, în vederea diversificării sortimentului pe nisipurile din sudul Olteniei

           Autori: Răţoi Iulian, Mihaela Croitoru, Şoimu Ionuţ

 

În noua colecţie ampelografică a CCDCPN , s-au studiat soiurile cu struguri de masă: Silvania, Timpuriu de Cluj, Muscat de Hamburg, Tamina, Someşan, Splendid, Napoca, Otilia, Victoria, Prima Cl. 1022, Coarnă neagră selecţionată, Muscat de Hamburg Cl. 202, Transilvania,  Perla de Zala, Moldova.

În lucrare sunt prezentate caracterele agroproductive în condiţiile de cultivare ale solurilor nisipoase,  rezistenţa la ger, la atacul agenţilor patogeni.

Viţa de vie reprezintă specia care valorifică cel mai bine condiţiile pedoclimatice din zona solurilor nisipoase, în special soiurile pentru struguri de masa. Producţia de struguri de masa realizată în zona solurilor nisipoase de la Dăbuleni poate fi considerată una eficientă din punct de vedere economic şi de o calitate foarte bună. La CCDCPN Dăbuleni deţinem în colecţia ampelografică soiuri cu maturare eşalonată din iulie până în octombrie, ceea ce poate constitui o sursă importantă de informare pentru fermierii care doresc să înfiinţeze plantaţii de viţă de vie cu struguri de masă.

 

  1. Metode noi de protejare temporară a culturilor de ardei gras şi vinete pe solurile nisipoase din sudul Olteniei.

           Autor: Ciuciuc Elena, Mihaela Croitoru, Marieta Ploae.

Pentru protejarea temporară în prima parte a perioadei de vegetaţie şi accelerarea proceselor de creştere şi dezvoltare şi implicit creşterea timpurietăţii, au fost luate în studiu următoarele variante: V1 –neprotejat, V2 – protejat cu mulci din polietilenă, V3 – protejat cu tunel din polietilenă, V4 – protejat cu tunel din polietilenă + mulci, V5 – protejat cu folie permeabilă tip Agril, V6 – protejat cu folie permeabilă tip Agril + mulci. Deoarece in lunile iunie, iulie şi august în zonă se înregistrează un surplus termic protejarea plantelor în această perioadă nu este benefică.

Metodele de protejare folosite contribuie la realizarea unui microclimat diferit, cu influenţă atât asupra timpurietăţii cât şi asupra producţiei totale. Indiferent de metoda de protejare a plantelor de ardei gras şi  vinete mulcirea solului cu folie de polietilenă contribuie la creşterea producţiilor şi a timpurietăţii.

Timpurietatea producţiilor de ardei gras şi vinete este influenţată şi de condiţiile climatice ale anului în perioada protejării. În ceea ce priveşte timpurietatea, media anilor de cercetare demonstrează superioritatea variantelor protejate cu folie tip Agril şi mulci.

Cele mai ridicate producţii se realizează în condiţiile protejării cu Agril şi mulci din polietilenă, acestea fiind în medie de 45,7 t/ha la cultura de ardei gras şi de 65,2 t/ha la cultura de vinete.

Timpurietatea producţiei a determinat valoarea acesteia şi implicit profitul realizat, acesta fiind mai mare la culturile protejate cu Agril şi mulci.

S-au prezentat unele măsuri tehnologice menite să  asigure producţii timpurii la unele specii de plante legumicole cum ar fi ardeiul si vinetele cultivate pe solurile nisipoase. S-a demonstrat că variantele la care s-a investit cel mai mult au realizat şi cel mai mare profit pe hectar

5.Influenţa temperaturilor negative din iernile anilor 2012 şi 2015 asupra plantaţiilor pomicole de pe solurile nisipoase

       Autori: Enache Viorel, Răţoi Iulian, Croitoru Mihaela

 

Pornind de la condiţiile climatice şi de tehnologiile specifice de cultivarea a pomilor fructiferi în zonele cu soluri nisipoase, lucrarea pune  în evidenţă   efectelor temperaturilor negative din iernile anilor 2012-2015 asupra plantaţiilor pomicole.

S-au efectuat determinări privind influenţa gerului asupra mugurilor floriferi şi a lemnului multianual la speciile piersic, cais, prun, cireş şi vişin.Temperaturile negative din iernile anilor 2012-2015 au influenţat semnificativ plantaţiile pomicole de pe solurile nisipoase, astfel peciile pomicole piersic şi cais,  mai  puţin rezistente la ger,  au fost afectate în procent de 100% la mugurii floriferi, fiind distrus atât lemnul anual cât şi multianual

Din cercetările anterioare efectuate în cadrul unităţii noastre se cunoştea faptul că riscul pentru degerarea lemnului multianual (temperaturi mai mici de -24 o C) survin odată la 15-19 ani. În ultimii ani s-au manifestat unele tendinţe de modificare climatică(creşterea temperaturii medii anuale, precipitaţii peste media multianuală, dar neuniform repartizate, toamne lungi). Fenomenele extreme legate de temperaturi negative pe timpul iernii s-au repetat  mai des, crescând astfel riscul pentru lemnul anual  la 1 din 5 ani, iar pentru lemnul multianual la 1 din 12 ani.